duminică, 29 ianuarie 2017

24 ianuarie 2017 -sărbătorit la Muzeul Ţăranului din Flămânzi-Botoşani


158 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

DOI DEPUTAȚI ȚĂRANI BOTOȘĂNENI ÎN ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI

SIMION STANCIU (A STANCII) ȘI DUMITRU SAVIN (1857)

,,Să reconstituim câte ceva din acele vremuri. Din vremurile Unirii. Desprindem dintr-o corespondenţă către „L’Ếtoile du Danube” –
ieri (22 sept./4 oct. 1857 – n.n.), chiar din zorii zilei, întreaga capitală (Iaşi- n.n.) era în picioare; veniseră oameni de la ţară, din împrejurimi, cale de-o poştă, pentru a asista la ceremonia deschiderii adunării şi această afluenţă extraordinară îngroşa în permanenţă valurile dese ale populaţiei urbane. Oraşul nostru era un adevărat stup ce zumzăia. La orele şapte dimineaţa, când salvele artileriei anunţară solemnitatea zilei, de abea puteai răzbi până în apropierea vechii catedrale, biserica Sf. Niculaie de lângă Curtea Veche (…). După „Te-Deum”, deputaţii ieşind din biserică, s-au îndreptat, pe jos, între două şiruri de soldaţi în spatele cărora se îmbulzea o mulţime imensă, de la uşa catedralei spre intrarea palatului domnesc. Clopotele băteau tare, răsunau salve de artilerie, dar aclamaţiile poporului acopereau totul; astfel au intrat aleşii naţiunii în sala de şedinţe. /Deputaţii ţăranilor, element nou în adunările noastre moderne (n.n. astăzi, la atâta amar de timp scurs de atunci, mai găsim, oare, deputaţi ţărani în Parlamentul Ţării?), dar sortit de viitor să constituie forţa vitală a ţării, au fost întâmpinaţi cu aclamaţiile cele mai entuziaste şi mai semnificative. Înşişi miliţienii, recunoscând în grupul celor paisprezece deputaţi din comunele rurale vreo rudă, sau vreun prieten, uitat pentru o clipă de riguroasa disciplină ostăşească şi strigau rădicând armele: „Trăiască deputaţii noştri!”.           
          Exponenţială, pentru prezenţa – în premieră, a deputaţilor ţărani în Adunarea Ad-Hoc rămâne propunerea prezentată la 9 noiembrie şi dezbătută la 18 decembrie 1857, semnatari fiind deputaţii pontaşi reprezentând cele paisprezece ţinuturi ale Moldovei, între ei Simion Stanciu, din Salcia-Plopeni, Ţinutul Botoşani şi Dumitru Savin, din Tătărăşeni-Havârna, Ţinutul Dorohoi, aliniindu-se legendarului Moş Ion Roată –
 „Că până în ziua de astăzi toate sarcinile cele mai grele numai asupra noastră au fost puse şi noi mai nici de unele bunuri ale ţării nu ne-am îndulcit, iar alţii, fără să fie supuşi la nicio povară, de toată mana ţării s-au bucurat; că noi biruri grele pe cap am plătit, oameni de oaste numai noi am dat; ispravnici, judecători, privighitori şi jandarmi numai noi am ţinut; drumuri, poduri şi şosele numai noi am lucrat; beilicuri, podvezi şi havalele numai noi am făcut; boierescuri, zile de meremet numai noi am îndeplinit; clacă de voie şi fără voie numai noi am dat…băutură scumpă şi otrăvită numai noi am băut; pâne neagră şi amară, udată cu lacrimi, numai noi am mâncat; bătălii şi răzmeriţe, când au fost, tot greul noi l-am dus; oşti, când au venit, noi le-am hrănit, noi le-am slujit, noi le-am purtat; că cel cu putere ţara îşi părăsia, peste hotare trecea; şi când da dumnezeu de se făcea pace şi linişte şi ţara se îmbelşuga, cu toţii se întorceau de se desfătau, de nevoie nu ştiau; nevoia şi greutatea o duceau cei ce rămâneau la vatra lor. Iarna era grea, oşti multe, cărături multe şi la loc depărtat, căram la Dunărea şi peste Dunărea, boii degerau şi cădeau alături cădea şi omul cu dânşii, acasă copiii flămânzeau, că ceea ce nu lua ostaşul la nevoia sa, luau zapciii cei de ţară de se îmbogăţeau”. La acest tablou veridic al stării ţărănimii române, autorităţile au răspuns cu indiferenţă. Măcar Unirea Principatelor îi va îmbunătăţi soarta- „(…) Câtu-i Dunărea de mare şi de largă curge râul sudorilor noastre, se duce peste mări şi peste hotare, acolo se preface în râuri de aur şi de argint şi curg iarăşi înapoi de se revară în ţara noastră; iar noi nici rânduială, nici dreptate nu am avut. Când ne-am jăluit, când ne-am tânguit, păsurile când ne-am spus: ispravnicul ne-a bătut, prighetorul ne-a bătut, jandarmul ne-a bătut, zapciul ne-a bătut, vătăşelul ne-a bătut, vechilul ne-a bătut, posesorul ne-a bătut, boierul de moşie ne-a bătut; cine s-a sculat mai de dimineaţă, cine a fost mai tare, acela era mai mare. Boul şi vaca, munca ostenelelor noastre, nu ştiam de sunt ale noastre; puiul şi găina, laptele de la gura copiilor noştri, de multe ori cu nedreptul, ni s-au luat (…). Cum speranţa moare ultima, Unirea trebuie privită ca o ultimă speranţă – „Noi rugăm ca marea Adunare a ţării să ieie aminte la durerile noastre şi la sfânta dreptate, să dezbată întru înţelepciunea sa ce este sau ce nu este cu cale şi socotinţa să o trimeată pe lângă cererile noastre la cei şeapte trimişi adunaţi în Bucureşti, carii înfăţoşează chipul celor şeapte puteri”.
 ,,Unire, Unire, totdeauna Unire. Aceasta va fi salvarea noastră, aceasta va fi fericirea patriei nostre comune”, spunea în 1859 Mihail Kogălniceanu. 
De atunci au trecut 158 de ani. Iaşii au avut un rol decisiv în înfăptuirea Unirii – la votul divanului ad-hoc al Moldovei pentru Unire şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. În acel timp, Iaşii a fost catalizatorul forţelor. De aici s-a condus lupta pentru Unire. Aici erau Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri care ar fi putut ajunge domnitor, dar ei l-au votat pe Cuza, gândind profund şi patriotic diplomatic, gândind Unirea şi Progresul – dorinţa întregului popor român. Căci Al.I. Cuza s-a ales prin voinţa poporului. 

     In fiecare an, pe 24 ianuarie, în ,,ziua cea mai mare a veacului", ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act al Unirii Principatelor Române, prin care s-au pus temeliile statului român modern și s-a împlinit cel mai frumos vis al românilor! 
    Astăzi, românii sărbătoresc 158 de ani de la Unirea Principatelor Române din anul 1859 - numită şi Mica Unire, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Jurământul depus de Alexandru Ioan Cuza la alegerea ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1859) 
Jur, în numele prea Sfintei Treimi şi în faţa ţărei mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie de ajutor“. 

     Cu ocazia zilei de 24 ianuarie 2017, la Muzeul Ţăranului din Flămânzi a avut loc manifestarea culturală dedicată acestei zile importantă pentru istoria României.

Au participat Dan Oloeriu primar, Ioan Guraliuc viceprimar, consilier Primărie: Petru Muraru, înv.Elena Siminiceanu, prof. Liviu Butnari, profesori:. Elena Siminiceanu,  director Rodica Abăcioaei, Angela Gradinaciuc, Silvia Muraru, înv. Dan Viciriuc, etnograf Steliana Băltuță, muzeograf Gheorghe Nistor, administrator Elena-Dana Ivasuc, bibliotecar Elena Călin, şi elevii de la Liceul Tehnologic "Nicolae Bălcescu" Flămânzi-Botoşani cu momentul cultural-artistic special, şi elevii de la Şcoala Gimnazială ,,Constantin Comicescu”, Poiana- Flămânzi. 

      Prof. Liviu Butnariu, a prezentat ,, Contextul internaţional al Micii Unirii”. 

 Gheorghe Nistor, muzeograf a prezentat ,, Alexandru Ioan Cuza de la ofiţer de armată la domnitor al Principatelor Unite” însemnătatea zilei istorice de 24 ianuarie cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române din anul 1859 - numită şi Mica Unire. 

Steliana Băltuţă, etnograf, ,, Moş Ion Roată şi Unirea” 
      Etnograf Steliana Băltuţă în cuvântul său s-a referit la participarea reprezentaţilor sătenilor în Divanurile Ad-Hoc, începând din 1857, aceştia îmbrăcaţi în frumoasele lor costume populare, au avut un cuvânt de spus în stabilirea legilor ţării încă inainte de Unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859.
O figură centrală (devenită deja legendă, bine conturată, în povestirea lui Ion Creangă, este moş Ion Roată, a cărui voce s-a auzit bine în Divan şi al cărui portret autorul l-a creionat astfel: ,, Între ţăranii fruntaşi care au luat parte împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării, la Divanul Ad-Hoc din Moldova în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţărani de pretutindene. Numai atâta că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temei pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine a fi, cât scormolea ceva la inimă. Aşa e ţăranul:nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se învrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său"
      Tocmai contribuţia sătenilor la economia ţării,a dus la votarea Legii agrare în august 1864, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
     A urmat un moment cultural-artistic, format din tre părţi "Uniunea natiunea a facut-o", realizat de elevii clasei a XI- a B, stiinte sociale, Liceul Tehnologic  ,,Nicolae Bălcescu", coordonatori prof. Elena Siminiceanu si prof. diriginte Muraru Silvia.

În prima parte 2 eleve din această clasă au prezentat două personalităţi Lascăr Catargiu şi Mihail Kogălniceanu din proiectul pe care l-au realizat aceste eleve ,, Oamenii Unirii”.
,,Vorbim de oamenii momentului aşa cum a fost A.I.Cuza dar să nu uită că personalităţile de la 1848 şi apoi de la 1859 au luptat  pentru Proclamarea Independenţei de Stat a României. Ne punem întrebarea cum au putut două personalităţi Lascăr Catargiu conservator şi Mihail Kogălniceanu, liberal  să colaboreze atât de bine pe plan internaţional în vederea acestui proiect de Proclamarea Independenţei de Stat. Dintre  poeziile interzise înaintea unirii, în timpul camaicanul Nicolae Vogoride la conducerea Moldovei (1857-1858) cunoscut pentru că a combătut din toate puterile realizarea unirii Principatelor Române, astăzi, aici trei eleve vor demonstra suflu revoluţionar din perioada respectivă" 
( prof. Elena Siminiceanu)



,,Oamenii Unirii”
 comunicări ştiinţifice prezentate de 
Rusu Andreea si Hodan Elena – Gabriela.
,,O istorie a Unirii de la 1859 in imagini” –
 prezentare realizată 
de Siminiceanu Iuliana Maria – clasa a XII a A.
,,Poeziile Unirii” – moment poetic prezentat de 
Berbunschi Ana-Maria, Lipan Madalina si
 Sadagurschi Elena -Sînziana.
,,Moş Ion Roata si Unirea” – după povestirile lui
Ion Creangă – moment artistic.
Distribuţia:
Dolhescu Alexandru- Petru – Moş Ion Roată
Avadănii Gabriel-Florentin – Boierul
Siminiceanu Alexandru – Cuza Vodă
Apostol Petre – un ţăran
Condei Marian – un ţăran
Hodan Constantin – un ţăran
Crudu Alexandru–Ionuţ - povestitorul

La încheierea programului artistic, Dan Oloeriu, primarul oraşului Flămânzi a spus: 
,, Mulţumesc tuturor participanţilor prezenţi la această activitate dedicată zilei de 24 ianuarie, sărbătoare naţională-ziua Unirii Principatelor Române şi doresc ca această ,, Mică Unire" să devină ,,Marea Unire", să fim mereu conştienţi de identitatea neamului românesc, să fim uniţi permanenţi şi să fim toreranţi, şi conştienţi de misiunea pe care o avem pentru evoluţia istorică a României. Vă urez multă sănătate şi un an mai bun"

vineri, 27 ianuarie 2017

Sibiu 1911-2016- 825 de ani de atestare documentară- Expoziţia filatelică-




Într-o atmosferă de sărbătoare în Centru Istoric al Sibiului, gazdă primitoare, au fost instalate ornamente şi iluminat festiv pe toate clădirile din Piaţa Mare cu ajutorul proiectoare arhitecturale, imagini care te determină să te simţi în regatul lui Moş Crăciun. Un brad frumos împodobit și multe căsuțe cu produse specifice perioadei sărbătorilor de iarnă au întâmpinat pe vizitatori care s-au simţit într-o atmosferă de iarnă , de  basm, al magiei.


La Târgul de Crăciun din Sibiu  care a împlinit 10 de ani de la primul Târg organizat de Primărie, anul acesta au participat peste 80 de expozanţi din ţară şi străinătate, care au oferit o paletă largă de produse de sezon: culinare, vin fiert. În Piaţa Mare  a fost amenajat Parcul lui Moş Crăciun, cu trenuleţ pentru copii, un carusel grandios şi o pistă de maşinuţe. A fost în atenţia celor mici şi un Atelier al lui Moş Crăciun.


 În acest moment feeric Asociaţia Filateliştilor din Sibiu, preşedinte  Nicolae Salade împreună cu colaboratorii-filatelişti au organizat Expoziţia Naţională de Filatelie „SIBIU 825” ce s-a desfăşurat în perioada 20 – 23 decembrie 2016 în sala de expoziții a Muzeului Național Brukenthal Sibiu.

Expoziţia a avut scop să amintească împlinirea a 825 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului prin  tematica propusă de organizatorii expoziţiei : istorie, cultură, şi artă la care au participat  expozanţi filatelişti din toată ţara.
Manifestarea culturală s-a desfăşurat sub patronajul Federaţiei Filatelice Române şi al Primăriei municipiului Sibiu cu sprijinul Muzeului Național Brukenthal

,,Asociaţia Filateliştilor din judeţul Sibiu ne-a obişnuit să marcheze prin expoziţiile organizate, evenimente din viaţa oraşului. Şi anul acesta, când Sibiul împlineşte 825 de ani de atestare documentară, filateliştii sibieni sunt prezenţi, oferind publicului un eveniment filatelic dedicat acestei aniversări.

Istoria Sibiului a fost povestită în diverse moduri pentru că oraşul rezervă mereu trecutului său atenţia şi respectul cuvenit. Filatelia este una dintre cele mai interesante modalităţi de a prezenta instantanee din viaţa oraşului, din istoria lui şi, mai mult, filatelia sibiană face parte deja din tradiţia culturală a oraşului.

Felicitări Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Sibiu pentru această expoziţie şi pentru că sunt mereu inspiraţi şi conectaţi la evenimentele Sibiului, un oraş care să îşi aprecieze istoria, dar şi să pună în valoare toate tipurile de manifestare artistică  a declarat Astrid Fodor, primarul Municipiului Sibiu



,,Filateliştii sibieni sunt alături de oraşul lor drag care aniversează în acest an 825 ani de atestare documentară.. Arhivele secrete ale Vaticanului au pus la dispoziţia cercetătorilor din Sibiu un document multisecular care atestă prima oară istoricilor, dar şi marelui public, că sub denumirea de Cibinum a existat o localitate de sine stătătoare pe aceste meleaguri transilvane. Asociaţia Filateliştilor din judeţul Sibiu, care face parte din triunghiul expoziţional al asociaţiilor filatelice din Bistriţa  şi Timişoara încheie anul 2016 cu un eveniment remarcabil. Prin această expoziţie de sfârşit de an, harnicii organizatori sibieni dau o şansă de afirmare filateliştilor tematicieni care ţin steagul sus cu exponate filatelice legate de istoria României.
Cu siguranţă că acest ultim eveniment filatelic al anului 2016 este un minunat prilej pentru participanţi de a se reuni prieteneşte înaintea sfintelor sărbători ale Crăciunului. Din partea Federaţiei Filatelice urez mult succes expozanţilor şi devin purtătorul de cuvânt al tuturor filateliştilor din România pentru  a mulţumi competenţilor organizatori sibieni, care prin munca lor neobosită contribuie decisiv la afirmarea filateliei în ţara noastrăa declarat Leonard Paşcanu, preşedintele Federaţiei Filatelice Române

Profesorul Nicolae Salade, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din Judeţul Sibiu :
,,Departe de a fi un oraş medieval, un centru industrial şi comercial aflat în plină ascensiune, Sibiul este un oraş al tradiţiilor şi al culturii.
Un fapt cunoscut de toţi locuitorii Sibiului este că, în fiecare an, Agenda culturală a oraşului nostru cuprinde tot felul de manifestări cultural-artistice. În cadrul acestora, este prezentă anual Asociaţia Filateliştilor din judeţul Sibiu cu activităţi de profil aşteptate cu interes de toţi pasionaţii de filatelie.
Filateliştii din judeţul Sibiu continuă tradiţia predecesorilor noştri şi marchează întotdeauna, din punct de vedere filatelic, evenimentele importante din istoria locală şi naţională. Asociaţia noastră are o veche tradiţie în organizarea unor manifestări filatelice de prestigiu, fiind printre  primele asociaţii filatelice din ţară care a organizat expoziţii filatelice ( prima expoziţie filatelică sibiană a avut loc în anul 1930 la Muzeul Brukenthal)
Anul acesta se aniversează 825 de ani de la prima atestare documentară a oraşului nostru. Asociaţia noastră este onorată să contribuie la sărbătorirea acestui important eveniment şi astfel s-a ajuns la organizarea acestei expoziţii filatelice naţionale. Totodată, asociaţia noastră a insistat pentru realizarea unei emisiuni de mărci poştale dedicate evenimentului, lucru care s-a realizat cu sprijinul S.C. Romfilatelia S.A.
Expoziţia noastră nu ar fi putut avea loc fără sprijinul deosebit acordat de Consiliul Local prin Primăria municipiului Sibiu, acţiunea fiind cofinanţată de aceştia, Muzeul Brukenthal şi Biblioteca Judeţeană ASTRA care ne-au acordat spaţiul necesar prezentării colecţiilor

Mulţumesc domnilor   Nicolae Salade şi Ioan Dejugan pentru invitaţia de a participa la  Expoziţia Naţională de Filatelie „SIBIU 825” ce s-a desfăşurat în perioada 20 – 23 decembrie 2016 în sala de expoziții a Muzeului Național Brukenthal Sibiu. 
Am participat cu două exponate cu tema : ,,Personalităţi Feminine" o temă generoasă ca material filatelic (Maxime ) şi carte poştală cu ajutorul cărora prezint femeia de-a lungul istoriei. Sunt onorată pentru invitaţia de a participa la acest important eveniment al urbei,  alături de mari colecţionari din România care au exponate  cunoscute şi apreciate la nivel internaţional prin premiile obţinute AUR. Felicit echipa care s-a implicat în montarea panourilor, felicit organizatorii, şi nu în ultimul rând sponsori, Primăria din Sibiu, Muzeul Brukenthal, Biblioteca,  care a făcut posibil să aibă loc această expoziţie  de mare anvergură cu teme diferite privind istoria românilor. Mă bucur nespus de tare când Primăria, Consiliul Local şi alte instituţii se implică în sprijinul asociaţiei filatelice pentru organizarea unor astfel de expoziţii filatelice cu scopul a fi cunoscută activitatea filateliştilor colecţionari, care depun un mare efort material, intelectual pentru a prezenta publicului teme cu caracter istoric cu ocazia unor evenimente. 

miercuri, 18 ianuarie 2017

Expoziţia Naţională de Filatelie ,, Sibiu 825",20 – 23 decembrie 2016 în sala de expoziții a Muzeului Național Brukenthal Sibiu.




Într-o atmosferă de sărbătoare în Centru Istoric al Sibiului, gazdă primitoare, au fost instalate ornamente şi iluminat festiv pe toate clădirile din Piaţa Mare cu ajutorul proiectoare arhitecturale, imagini care te determină să te simţi în regatul lui Moş Crăciun. Un brad frumos împodobit și multe căsuțe cu produse specifice perioadei sărbătorilor de iarnă au întâmpinat pe vizitatori care s-au simţit într-o atmosferă de iarnă , de  basm, al magiei.




La Târgul de Crăciun din Sibiu  care a împlinit 10 de ani de la primul Târg organizat de Primărie, anul acesta au participat peste 80 de expozanţi din ţară şi străinătate, care au oferit o paletă largă de produse de sezon: culinare, vin fiert. În Piaţa Mare  a fost amenajat Parcul lui Moş Crăciun, cu trenuleţ pentru copii, un carusel grandios şi o pistă de maşinuţe. A fost în atenţia celor mici şi un Atelier al lui Moş Crăciun.


 În acest moment feeric Asociaţia Filateliştilor din Sibiu, preşedinte  Nicolae Salade împreună cu colaboratorii-filatelişti au organizat Expoziţia Naţională de Filatelie „SIBIU 825” ce s-a desfăşurat în perioada 20 – 23 decembrie 2016 în sala de expoziții a Muzeului Național Brukenthal Sibiu.

Expoziţia a avut scop să amintească împlinirea a 825 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului prin  tematica propusă de organizatorii expoziţiei : istorie, cultură, şi artă la care au participat  expozanţi filatelişti din toată ţara.
Manifestarea culturală s-a desfăşurat sub patronajul Federaţiei Filatelice Române şi al Primăriei municipiului Sibiu cu sprijinul Muzeului Național Brukenthal




Clasa maximafilie
Mihai Semenov-  Autoportret European- Medala Aur
Andrei Potcoavă- Arhitectura pe teritoriul României în decursul secolelor- Vermeil Mare
Nicolae Salada- Istoria românilor de la începuturi până la Marea Unire- Vermeil Mare
Virgil Cristea- Sibiul în maxifilie- Vermeil
Josefina Chrustowicz- Personalităţi Feminine- Medalia Vermeil
Cristi Stancu- Mari români de-a lungul istoriei- Vermeil
Barabula Dumitru- Oameni de seamă români oglindiţi în maximafilie- Argint Mare
Ionuţ Siminiceanu- Arta populară românească- Argint Mare
Delia Melinte- Femeia în pictura Renaşterii- Argint Mare
Teodor Trif- Aspecte din istoria patriei- Argint Mare
Alexandru Antonache-Bucureştiu în maxime- Argint
Chirecheş Bernard- Pictura românească- Argint
Ghe. Gâlcă –Pagini din istorie- Argint
 Bolboacă Marian- Scriitori cu limba dulce- Ag
Chereji Iulia- Domnitori şi Voievozi, Regi şi Regine- Ag
 Tudor Neag- Folclorul românesc- Ag
Nicole Simescu- Pictura românească pe ilustrate maxime- Ag
Clasa istorie poştală
Ioan Cătană – Bacău file de istorie-Medalia –Medalia Aur
Tiron Marin-   Scrisori filatelice din Ardeal- Vermeil
Clasa tematică filatelică
Constantin Butiuc – Primul război modial şi
urmările în Europa- Aur
Aurel Drăgulescu-     Itinerar impresionist –
de la impresionism la postimpresionism - MedaliaVermeil Mare
Sorin Singer- În seviciul Euterpei-  Vermeil Mare
Constantin Butiuc- Europa în al II-lea Război Mondial- Vermeil
Remus Popovici- Cultura populară românească- Argint Mare
Constantin Daniliuc- De la Burebista la Unirea Principatelor- Argint
Alexandru Negrea- Viaţa de la ţară- Argint
Mihai Stoia- Vexicologie heraldică – Argint
Romeo Stoia- România Heraldică- Argint
Gheorghe Tulban- Primele emisiuni ale Republicii Moldova- Argint
Zsoldos Martin- Repere importante ale românilor –Ag- Mare
Ioan Catană- Bacău file de istorie poştală- Ag.

Viorica Hrustovici.- Femeia în viaţa socială şi în familie -Medalia Vermeil Mare
Mulţumesc domnilor   Nicolae Salade şi Ioan Dejugan pentru invitaţia de a participa
la  Expoziţia Naţională de Filatelie „SIBIU 825” ce s-a desfăşurat 
în perioada 20 – 23 decembrie 2016 în sala de expoziții a Muzeului Național Brukenthal Sibiu. 
să particip alături de mari colecţionari din România recunoscuţi la nivel internaţional. 
Felicit echipa care s-a implicat în montarea panourilor, felicit organizatorii, 
şi nu în ultimul rând sponsori, Primăria din Sibiu care a făcut posibil să aibă loc această expoziţie 
de mare anvergură cu teme diferite privind istoria românilor.

Clasa cartofilie
Ioan Dejugan-Sibiul burg medieval-Aur
Adrian Popa- Imagini în oglinda vremii-Aur
Viorica Hrustovici.- Femeia în viaţa socială şi în familie -Medalia Vermeil Mare
Elena Nicolau –Patrimoniu creştin- Vermeil
Viorel Nicolau- Istoria României în ilustrate –Vermeil
Bogdan Butnaru- Tehnica militară în al II-lea Război Mondial- Ag
Ciobanu Aurelian- Istoria dezvoltării transportului aerian în Basarabia- Argint
Ciobanu C-tin- Întreguri poştale sovietice cu tematica Moldova-Argint
Ciobanu C-tin Poşta aeriană Basarabeană- Argint
Ciobanu C-tin –Poşta locală transnistreană- Argint
Doroş Vasile- Giuseppe Verdi- Zeul muzicii- Argint
Nicolau crenguţa- Cu străbunii prin Piatra Neamţ- Argint
Paţilea C-tin- Destinaţii româneşti- Argint
Parfentie Vitalie- locaşuri sfinte coloana vertrebală a neamului- Argint
Pintican Liviu- Stephan Ludwig Roth (1796-1848)
Stan Nicolae- Amintiri din copilărie . AA Chevallier- Argint
Virgil Cristea –Cazinoul din Constanţa- Bronz Argintat
Paul Vasile- Povestea formaţiei Beatles- Bronz Argintat
Ioan Bereholschi-Pagini din pictura românească- Bronz Argintat
Ionela Buliga- Sfintele sărbători ale românilor- Bronz Argintat
Cristina Dolinski- Splendoarea costumului popular românesc- Bronz Argintat
Diana Nicolau- Târgul Neamţ amintire din trecut- Bronz Argintat

Clasa literatură
Vasile Braia. Cinci secole de istorie poştală în ţara românească şi Basarabia-Medalia Aur
Ioan Dejugan- Sibiu Hermannstadt- istorie ilustrată. Colecţie de carte poştală 1896-1948 vol I şi II- Aur
Viorel Nicolau- Valea Bistriţei nemţene Album cartofil-Medalia Argint
C-tin Paţilea -Asociaţia Filateliştilor Neamţ- exponat monografic-Argint
C-tin Paţilea şi Viorel Nicolau-Mesageri ai portului naţionalFamilia Regală a României- Argint
Nicolae Stan- Simbioza dintre mărcile perforate şi francatura mecanică a României 1872-1953- Argint
Clasa OPEN
Ovidiu Reu- Istoria expoziţiilor din România în perioada 1891-1948- Medalia Aur
Ioan Catană- Ştefan cel Mare şi Sfânt- Vermeil 
Pintican Liviu- Hermann Oberth părintele zborurilor spaţiale- Argint
Mulţumesc domnului Paul Vasile pentru fotografiile trimise de la expoziţie.