duminică, 20 septembrie 2015

STELIANA BĂLTUŢĂ -

Civilizaţia populară botoşăneană

Text: Steliana Băltuţă-muzeograf- 
Secţia etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani. 
 Botoşaniul vechi şi important târg la intersecţie de drumuri comerciale în perioada medievală şi apoi centru administrativ al judeţului cu acelaşi nume de mai târziu, a dezvoltat o cultură populară distinctă în satele din nord-estul Moldovei între Siret şi Prut.
Atât cultura materială cât şi cea spirituală s-au clădit în funcţie de manifestările membrilor comunităţilor rurale.
Ocupaţiile principale agricultura şi păstoritul au definit caracteristicile zonei. Meşteşugurile practicate au pus în valoare o serie de de utilitate pentru gospodăria ţărănească, dar în acelaşi timp, realizate artistic, determinate de gustul pentru frumos. Prelucrarea lemnului, ţesutul, cojocăritul, olăritul, sunt domenii unde meşterii vechi au dat piese cu un decor şi de o frumuseţe cromatică, ce atrag vizitatorii în expoziţiile muzeale. . Făcând parte din viaţa spirituală, obiceiurile populare impresionează şi astăzi prin simbolurile pe care le poartă.
O serie de vetre folclorice păstreză şi valorifică an de an manifestările străvechi de spiritualitate botoşăneană; Tudora, Vorona, Corni, Ungureni, Lozna, Pomârla, Vârfu Câmpului, fiind conuscute în ţară şi unele chiar în comunitatea europeană prin participările unor formaţii şi ale unor meşteri la diferite programe.
Ţesutul Este unul dintre meşteşugurile practicate încă din perioada neolitică, dovedit de existenţa fusaiolelor şi greutăţilor din ceramică descoperite, folosite la tors şi pentru ţesut, la susţinerea firelor de urzeală.
Piesele ţesute aflate în colecţia Secţiei de Etnografie conturează diversitatea decorului, cu motive care au semnificaţii simbolice în arta populară. Ca preocupare în unele gospodării, ţesutul continuă şi astăzi, meşterele realizând scoarţe în nuanţele lânii naturale, dar păstrând la decor, vechile motive ale satului.
Olăritul Considerat deja document pentru evoluţia umană începând de circa 6ooo ani în urmă, olăritul există încă în zonă prin două ateliere distincte de meşteri: Sonia Iacinschi la Botoşani şi Petru Maxim la Dorohoi ( care mai are şi gospodărie de olar la Vama judeţul Suceava).
Prelucrarea lemnului
În expoziţii temporare, Muzeul prezintă frumoase piese de mobilier cu decor traforat, sculptat, incizat, pictat, unele datate cu anii 1853, 1878, dar şi piese de uz casnic, lucrate la strung şi sculptate. Sunt meşteri care continuă acest meşteşug, aşa cum este practicat în atelierul existent în satul Hulub com Dângeni în gospodăria lui Marcel Apalaghiei, participant la târguri cu piese sculptate cu mare măiestrie în diferite esenţe de lemn.
Arhitectura laică şi religioasă
Ca domeniu al culturii materiale, spirituale, dar şi al artei populare, arhitectura reflectă structura aşezărilor şi gospodăriilor ( cu locuinţele şi anexele) , dar şi a bisericilor de lemn specifice zonei. Ca atracţie pentru arhitectura laică, menţionăm aşezarea Ibăneşti, unde multe gospodării îşi păstrează înfăţişarea din secolul al XIX-lea, cu farmecul caselor şi anexelor acoperite cu stuf, alese ca subiect şi pentru filmările relativ recente, la ,, Zestrea românilor”.
Obiceiurile populare
În cadrul manifestărilor de sărbătoare, zona Botoşani păstrează ritualurile principalelor date calendaristice, Crăciunul, Anul Nou şi Paştele. Accesoriile pentru colindele de Craciun ( steaua, luceafărul, globul) , îmbrăcămintea completă pentru Anul Nou ( costumele de căiuţ, capre, urşi, mascaţi) crează un farmec aparte zilelor de 25 decembrie ( Naşterea Pruncului Iisus) şi 1 Ianuarie (,, Sfântul Vasile”). Ritualurile practicate de Anul Nou la care se adaugă ,, Uratul cu Plugul” , sunt rituri agrare şi de păstorit cu simbol acvatic şi solar, plecând de la cele străvechi, referitoare la belşugul pământului şi turmelor.
Turistul ajuns în această perioadă din an la Botoşani, poate să vadă la Muzeu expoziţia cu patrimoniul pentru momentul amintit, dar şi o paradă a Datinelor şi Obiceiurilor Tradiţionale, organizată în jurul datei de 18 decembrie chiar în oraş, de Casa Creaţiei Populare.
Expoziţii muzeale săteşti
În dorinţa de a pune în lumină arta populară locală, într-o serie de comune, persoane care iubesc şi preţuiesc viaţa satului, au organizat expoziţii cu piese de valoare patrimonială pentru etnografia românească, şi care pot fi vizitate direct în spaţiul rural: Ibăneşti, Lozna, Conceşti, Vârfu Câmpului, Cucorăni, Truşeşti, Vorona,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu