miercuri, 28 mai 2014

,,MONUMENTUL COMPANIA DE MITRALIERE A MAIORULUI GRIGORE IGNAT…IN ATAC“.



Conform www.luceafarul.net, dezvelirea monumentului a avut loc, cu fastul cuvenit unui asemenea eveniment, în vara anului 1929. De atunci, aici s-au desfăşurat cele mai importante ceremonii militare organizate în zilele importante ale istoriei naţionale, cinstirea eroilor care şi-au sacrificat viaţa pentru libertatea şi unitatea patriei, găsindu-şi, în faţa monumentului dedicat maiorului Grigore Ignat şi camarazilor săi de luptă, cel mai propice loc de exprimare.
La peste nouă decenii de la dezvelirea sa, grupul statuar din fosta Piaţă Carol, astăzi Piaţa 1 Decembrie 1918, continuă să fie cel mai reprezentativ monument al Botoşanilor.

      Un alt mare erou al meleagurilor noastre a fost maiorul Grigore Ignat. 
     Acesta, la 25 ianuarie 1917, infiinteaza si instruieste la Botosani ,,Scoala model pentru mitraliere”. Bravul maior Ignat si compania lui isi vor gasi sfarsitul in tragicele lupte de la Marasesti. Acesta primise ordinul clar si categoric sa bareze inaintarea inamicului cu orice pret. Ofiterul a inteles, ca atatia altii in acele zile de grea cumpana pentru tara, ca singurul pret cu care se poate opri inaintarea inamicului este pretul barbatiei si al datoriei. Si poate al sangelui. Dusmanul continua inaintarea, iar pentru a-l stopa, capitanul Ignat ia masura fulgeratoare si categorica de a se bate pana la ultimul om, astfel incat bravii eroi ,,vor fi gasiti morti cu mainile inclestate pe piese, sub un morman de cadavre inamice”, iar sergentul Ignat Iliescu din aceeasi compania care, ,,vaznd pe comandantul lui de pluton ranit, ia comanda plutonului si, cu un dor nebun de razbunare, s-arunca prin surprindere asupra unei companii inamice de metraliere si trece prin baioneta toti servantii, cu ofiter cu tot, si reuseste sa captureze cu plutonul sau noua mitraliere”.
Pentru pilduitoarea sa fapta, capitanul Ignat a fost citat printr-un ordin de zi: ,,Capitanul Ignat Grigore din <<Regimentul 51/52 Infanterie>>, a fost gasit mort cu mitraliera in brate, inconjurat de ostasii sai. A luptat ca un brav si tot astfel a murit. Si-a platit prea scump viata, inconjurat de dragostea si devotamentul subordonatilor sai, care facand cu piepturile lor zid de aparare in juru-i, i-au dat putinta sa traga cu mitraliera lui draga, pana la cel din urma cartus. Acest sfarsit eroic ii va cinsti pururi memoria si-l aduc la cunostinta ostasilor tarii drept pilda de sublim sacrificiu al vietii, pentru intregirea neamului”. Concomitent cu cinstirea prin inalt ordin de zi, bravul capitan, a fost decorat post-mortem, cu ordinul ,,Mihai Viteazul”.
Astfel efortul material si uman al acestor meleaguri la prima conflagratie mondiala a fost remarcabil, ca de altfel in toata tara. Desi nu se stie cu exactitate un numar, se estimeaza pentru judetele de atunci Botosani si Dorohoi, un numar de 7.269 de morti; 1.260 de invalizi de razboi si 2.297 disparuti in razboi.



        În urma bătăliilor glorioase purtate de regimentele din zona botoșanilor în Primul Război Mondial era necesară realizarea unui monument care să comemoreze vitejia și sacrificiul acestora.

     Apelul lansat către public pentru a strânge fondurile necesare acestui monument îndemna botoșănenii să nu uite sacrificiul făcut de părinții, frații și prietenii morți pe câmpul de luptă sau prin spitale, unii îngropați poate cu grijă, alții poate doar cu o mână de țărână aruncată în grabă.

       Lucrarea a fost realizată de sculptorul Horia Miclescu, botoșănean la origine și a fost dezvelită în vara anului 1929. Este reprezentat maiorul Grigore Ignat care a fost răpus de gloanțele inamice ale forțelor centrale, în august 1917, împreună cu regimentele pe care le avea în subordine, în bătălia de la Răzoare.

      Cele patru scuturi atașate pe colțurile soclului reprezintă cele patru provincii istorice ce s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial: Transilvania, Bucovina, Basarabia și Banat. Pe soclul grupului statuar mai sunt prezente și două simboluri importante pentru această regiune: coasa – prezentă de asemenea pe stema județului Botoșani, și capul de bour – stema Moldovei.

      Aceste jertfe nu au fost primite cu indiferenta la Botosani. Astfel, dupa terminarea Primului Razboi Mondial, botosanenii au dosit sa cinsteasca asa cum se cuvine memoria bravilor eroi care si-au dat viata pentru intregirea hotarelor tarii, demarand actiunile necesare pentru un maret monument al eroilor. Potrivit lui Eugen G. Neculau, unul din initiatorii si realizatorii actiunii, demersurile pentru ridicarea unui monument al eroilor a inceput in 1923, fiind format un comitet alcatuit din cetateni de vaza ai orasului si care era prezidat de Ramiro Savinescu, ajutat cu perseverenta si tragere de inima de prefectul de atunci, Demostene Vizanti. 

    Sarcina de secretar al Comitetului a revenit lui Eugen G. Neculau. Principala menire a acestui Comitet era strangerea de fonduri, astfel incat acesta a lansat liste de subscriptie in fruntea carora a fost Prefectura, Primaria, Institutiile financiare, economice precum si numerosi cetateni botosaneni. 

      S-a bătut cu efigia probabilă a viitorului monument, care se vindea cu 5 lei si care a constituit, printre altele, o importantă sursă de venit. In acelasi scop s-au organizat festivaluri si serbări publice, realizându-se astfel suma necesară, insă cuantumul acesteia nu apare din păcate in documente.     Comitetul a incredintat executarea monumentului sculptorulu, de origine botosaneană, Horia Miclescu, caruia i s-a indicat ca tema ,,asaltul glorios al Companiei de Mitraliere din Regimentul 37 Infanterie, comandata de capitanul (maior post-mortem), Grigore Ignat”

     De altfel, fac o paranteză si precizez că memoria bravului erou de Mărăsesti a fost marcată si cu numele unei strazi din municipiul Botosani, care poarta numele ,,Maior Ignat”. Miclescu s-a achitat cu succes de indicatie, realizand sugestiv acest monument inaltator in cinstea eroilor. 

     Când sculptorul a terminat macheta a prezentat-o la Bucuresti unui alt comitet apreciator care era compus din doi sculptori cu reputatie în capitală precum si marelui arhitect Paul Smarandescu, alături de care se mai aflau din partea Comitetului de la Botosani, Tiberiu Crudu si acelasi Eugen G. Neculau, care iată pare să fi jucat un rol important in realizarea acestui monument.

   Această comisie avea să examineze cu competentă macheta, fară a fi avut insă prea multe recomandări de făcut. După terminare, monumentului, care a fost turnat la Bucuresti, avea să fie adus la Botosani si asezat in centrul orasului in Piata care atunci se numea Carol, loc unde este amplasat si astăzi, doar Piata schimbându-si de câteva ori denumirea in decursul timpului.

        Pentru dezvelirea monumentului era proiectată o ceremonie fastuoasă, care trebuia să participe insăsi Regina Maria, insă, fără a se mai cunoaste motivul, aceasta nu a mai ajuns la Botosani, astfel incât ,,Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial” avea să fie inaugurat la Botosani doar in prezenta autoritătilor locale, fără prea mare fast. 
       Acest monument, unul din putinele din Botosani de altfel, a devenit peste vreme un simbol al orasului, neexistând carte postală sau imagine despre târgul nostru care să nu-l includă. 
        Opera sculptorului Miclescu este destul de impunătoare : pe un soclu inalt aflandu-se trei soldati, unul prăbusit, celălalt in genunchi cu mitraliera in brate, tocmai rănit, trăgând ultimele cartuse, iar al treilea in picioare, descarcă ultimele focuri din pistol, evocând cât se poate de măret eroismul luptelor de la Mărăsesti. Pe soclul monumentului se află o placă din marmură cu inscriptia 
,,MONUMENTUL COMPANIA DE MITRALIERE A MAIORULUI GRIGORE IGNAT…IN ATAC,   Momentan monumentul nu se găseste intr-o stare prea bună, soclul fiind destul de murdar si deteriorat, iar bronzul bietilor soldati este supus si el degradării. Sunt ceva sperante, intrucât intreaga zona a centrului vechi, in care se află si monumentul, a intrat intr-un proces de restaurare care-l va cuprinde, speram, si pe acesta. Daca nu, ne vom multumi doar cu cosmetizările făcute in preziua depunerii de coroane, la 1 Decembrie sau de Ziua Eroilor.

 Prof. Radu Bogdan TANASA
Publicat  august 26, 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu