luni, 3 martie 2014

Târgul Mărţişorului-2014 editia a IV, Botoşani

  
  
Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani a organizat, in perioada 26 februarie – 1 martie 2014, pe Pietonalul Unirii din Botosani, Târgul Mărţişorului-2014.     
       La deschiderea oficială a Târgului Mărtisorului, editia a IV, au participat Costică Macaleti, prefectul judeţului Botoşani,Cătălina Lupascu, viceprimarul municipiului Botoşani, directori ai institutiilor de cultură si bineînţeles mesterii populari din judetul Botoşani, Iasi, Suceava, Mures, Harghita si Neamt, care au oferit spre vânzare botosănenilor mărtisoare traditionale realizate din lut, lemn, sfoară, mărgelute si hârtie. 
      Managerului Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani, Aurel Melniciuc, a multumit pentru prezenta oficialitatilor prefectului Costică Macaleti, viceprimarului  Cătălina Lupascu, , dar si directorilor de institutii Mihai Jijie de la Memorialul Ipotesti, Cornelia Viziteu de la Biblioteca Judeteană Botosani si Traian Apetrei de la Teatrul” Mihai Eminescu” Botosani. 

      Doamna viceprimar Cătălina Lupaşcu, a adresat câteva cuvinte de urare şi mulţumire meşterilor participanţi: ,,Mă bucur că si in acest an mărtisorul este adus de dumneavoastră, mesteri populari din toată tara, la Botosani. Suntem din nou, noi botosănenii, privilegeati de a admira, de a cumpăra si de a avea in casele noastre lucrurile pe care dumneavoastră le lucrati cu atâta măiestrie. Vă doresc din tot sufletul ca fiecare exponat, fiecare mărtisor pe care dumneavoastră il aveti astăzi aici, si in această perioadă, să ajungă in casele, in pieptul botosănenilor si să fie permanent admirate. Bine ati venit la Botosani si vă doresc să vindeti toate lucrurile frumoase pe care le-ati adus aici”
       Referentul etnograf Margareta Mihalache a prezentat importanta manifestarii:

,,Manifestarea propriu-zisă si-a propus, ca de fiecare dată, promovarea unui simbol traditional românesc, cristalizat si in miturile esentiale definitorii pentru spiritualitatea noastră – fie cu trimitere la etnogeneza poporului român, fie la realităti din universul nostru patriarhal: raportul dintre soacra si nora. Un detaliu, nu lipsit de importantă, este si faptul că – pe lângă tehnica facilă de realizare a mărtisorului prin răsucirea celor doua fire de mătase sau lână ca si prin prinderea bănutului sau a fragilor, ce amintesc de eposul moldav, au apărut alte tehnici si, implicit, o diversificare a tematicii. Indirect incep să se impună alte tipuri de “talismane” confectionate prin alăturarea mai multor componente sau prin folosirea altor materii prime: lut, lemn, fetru, sfoară, pănusi, margelute si hârtie. Mestesugul ca atare a ajuns sa fie receptiv la tehnici provenite din alte culturi: handmade si quilling. Cu precădere, sunt atrasi de acestea adolescentii si copiii. Se multiplică categoriile de mărtisoare: mărtisoare traditionale sau de oras, primele apartin celor din mediul rural si celelalte celor din mediul urban. 
     In acest sens, s-ar merita enumerati: Gheorghe si Valentina Acasandrei, Vasilesi Maria Neamtu, Veronica Hojbota, Virgil Moldovan, Valentin si Lucia Matras, Sonia si Eusebiu Iacinschi, alaturi de inginerii mestesugari: Aurora Sauciuc si Petrica Timofciuc. Ma bucură foarte mult faptul că institutia mea oferă continuitate acestei manifestări. Aceasta manifestare face trimitere directă către spiritualitatea românească si către simbolul românesc.   Conotatiile acestui simbol românesc sunt multiple. Romulus Vulcanescu, dealtminteri, in «Mitologie română» prezintă acest personaj devenit personaj legendar: Baba Dochia, care oferă mai multe variante de interpretare. Baba Dochia este cea care la inceputul primăverii impleteste funia anului, respectiv cele 365 de zile. Aceeasi Baba Dochia este metamorfozarea fiicei regelui Decebal si, binenteles, aceeasi Baba Dochia o regăsim impietrită pe muntele Ceahlău, pentru ca l-a suparat pe zeul intemperiilor Gebeleizis. Suntem fericiti ca mai putem celebra acest talisman si inclusiv să mentinem acest rit arhaic pur romanesc". 
In final,au fost inmanate diplome de participare invitatilor
< /a>

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu