vineri, 22 februarie 2013

DESPRE SENIORII SISTEMULUI ENERGETIC -Partea a VII-a-DIALOG GHEORGHE ŞCHIOPU – OVIDIU MUSTAŢĂ DESPRE GHEORGHE ŞCHIOPU ÎN PREAJMA ÎMPLINIRII VÂRSTEI DE 80 DE ANI


Colaborează la firma unui mare prieten

După revoluţie a înfiinţat o firmă pentru comercializarea şi efectuarea service-lui aparaturii medicale, din care s-au făcut patru în prezent. A predat în cadrul facultăţii de electrotehnică din Cluj şi a celei de medicină nucleară din Iaşi, este expert autorizat de CENECAN în radiologie, ţine cursuri de autorizare a personalului medical din domeniu, este membru de onoare al Academiei de Ştiinţe medicale din România. La vârsta de 70 de ani şi-a dat doctoratul la Cluj, în acest an va susţine dizertaţia pentru al doilea doctorat la Paris, sub îndrumarea lui Alexandru Herlea. De peste 10 ani mă ocup de Sistemul de Management al Calităţii (SMC) pentru firmele sale.
În anul 2012 a făcut înconjurul lumii, a scris, cu acest prilej cartea Peregrin pe cinci continente, găzduieşte manifestarea intitulată Joia culturală TEMCO, cu periodicitate lunară, editează Revista de economie şi administraţie sanitară, cu apariţie trimestrială etc.
A construit un sediu la Cluj, altul în Bucureşti, este unul din cei mai mari şi mai eficienţi distribuitori şi reparatori de aparatură medicală.
Vă invit să treceţi pe la Cluj, eventual când sunt şi eu acolo, o zi sau două, să vă convingeţi pe viu, de vrednicia unui om care în preajma vârstei de 78 de ani îşi va susţine al doilea doctorat, care a rămas activ şi-şi face planuri de viitor.
Ovidiu Mustaţă
- Ce sentimente nutriţi pentru cei care trăiesc în Republica Moldova (să folosesc totuşi denumirile oficiale)?
Gheorghe Şchiopu
,,Această denumire oficială, cred că trezeşte pofta ruşilor, acum şi a ucrainenilor, de a se face stăpâni pe întreaga Moldovă dintre Carpaţi şi Nistru, din această cauză, prefer să-i spun Basarabia, aşa cum am auzit de la părinţii mei, de la şcoală, dar şi de la cei mai mari istorici români.
Pentru mine cea mai mare durere, rezidă în lipsa celor două provincii (Basarabia şi Bucovina), rupte samavolnic din trupul României, despre care altădată, nici n-aveam dreptul să vorbim.
Înainte de 1989 citirea istoriei Basarabiei de Ion Nistor sau de un alt autor, constituia o subversiune. Am trecut de mai multe ori, cu trenul, spre Moscova şi înapoi, dar n-aveam voie să ne oprim să vizităm Basarabia, nici măcar să citim despre ea. Romanul lui C. Stere În preajma revoluţiei, al lui Radu Tudoran Un port la răsărit sau Rusoaica lui Gib I Mihăiescu ori Drumuri basarabene de M Sadoveanu şi multe altele, erau interzise. Ascultam postul de radio Chişinău şi mă emoţionam la rostirea cuvintelor cu accent moldovenesc, întocmai ca la noi acasă.
Abia în 1994 am făcut prima călătorie în Basarabia, cu maşina IRE Bacău, ca răspuns la vizita anterioară, făcută de cei de la Comrat, la Bacău. Directorul Radu Manoliu, în chip de şofer, Virgil Botea, Theodor Tincu şi cu mine, pasageri. Am intrat pe la Oancea-Cahul, am urcat la Comrat după care am coborât spre Vulcăneşti la staţia de 400/110 kV, la Bolgrad şi la Jibrieni (acum Primorskoe) pe malul Mării Negre, unde întreprinderea de la Comrat avea o bază de odihnă şi tratament. Am coborât la Vîlcov pe braţul Chilia, la Ismail de unde am urcat la Comrat. De la Comrat, prin Cimişlia, la Chişinău unde am fost găzduiţi de Moldenergo. Din Chişinău ne-am îndreptat spre Ungheni, cu o intrare la Mănăstirea Căpriana, apoi la Ungheni şi prin vama Sculeni, am revenit în ţară. Chişinăul a fost şi a rămas al doilea oraş (ca mărime), al României, cu un aer modern şi frumos".

Este convins că basarabenii sunt mai români ca noi românii din ţară

,,Noua generaţie de scriitori: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Ion Hadîrcă, Ion Druţă, Dumitru Matcovschi şi alţii, dar şi cei doi cântăreţi: Doina şi Ion Aldea Teodorovici, ne-au adus cu pregnanţă gândurile şi simţămintele pur româneşti, ne-au insuflat încrederea că se va putea reveni, cândva, la patria mumă. Mă cutremur, cu gândul la martiriul suportat de către basarabeni, la atrocităţile comise de ruşii care n-au nici un drept asupra acestui pământ. Îi consider pe basarabeni mai presus decât pe noi, cei din ţară, din punctul de vedere al românismului.
Ovidiu Mustaţă
- Ce v-a îndemnat să mergeţi recent la Simpozionul Mondial al Eminescologilor care a  avut loc la Chişinău la 3-5 septembrie 2012. Spuneţi-mi câteva momente importante de la acest simpozion.
Gheorghe Şchiopu
,,În intervalul 23-29 august, m-am aflat la Cluj. La 25 august Pompiliu Manea mi-a spus că mergem la Mureşenii de Câmpie, unde are loc comemorarea victimelor crimelor comise de unguri, după cedarea Ardealului. Am plecat pe şoseaua Cluj-Reghin şi ne-am întors prin Gherla după o intrare la mănăstirea Nicula. Ne-am despărţit la 29 august, eu întorcându-mă la Bacău, cu trenul, iar el urma să plece la Bran, să se întâlnească cu copiii săi, fără să mai stabilim altceva pentru viitorul imediat. Peste trei zile, la 2 septembrie, la ora 14:30 m-a sunat să-mi spună că pleacă din Bran, spre Bacău, să mă pregătesc, deoarece vom merge la Chişinău, împreună cu academicienii Gleb Drăgan şi Ionel Haiduc, pentru a-l sărbători la 3 septembrie pe scriitorul Mihai Cimpoi, la împlinirea vârstei de 70 de ani, iar pe 4 şi 5 septembrie vom participa la Simpozionul  mondial al eminescologilor.
A ajuns târziu la Bacău. Am plecat imediat spre Iaşi, iar apoi prin Sculeni şi Ungheni la Chişinău. A doua zi ne-am deplasat la Centrul Mondial Academic Eminescu unde a fost omagiat academicianul Mihai Cimpoi, pe care-l cunoşteam de la Bacău, ca participant la zilele revistei Ateneu.
În următoarele zile a avut loc sesiunea de comunicări consacrată lui Eminescu. Au participat: Nicolae Dabija, Ion Hadîrcă, Ion Ungureanu, Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Nicolae Timofti – actualul preşedinte al Republicii Moldova, Dorin Chirtoacă – primarul Chişinăului şi mulţi alţii. Din România au participat: academicienii Gleb Drăgan şi Eugen Simion, Victor Crăciun, delegaţii ale scriitorilor şi cercetătorilor din Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Cluj, Suceava, Bistriţa, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Timişoara etc. şi alţi scriitori şi ziarişti.
S-a pledat pentru permanentizarea Simpozionului, pentru accent pe cercetarea vieţii şi operei lui Eminescu, pe alternarea locului de întâlnire între Chişinău, Iaşi şi Bucureşti.
Momentele cele mai pregnante, memorabile, care mi-au reţinut atenţia  au fost intervenţiile celor trei mari români din Basarabia: Nicolae Dabija, Ion Hadîrcă şi Ion Ungureanu, fostul ministru al culturii.
Am remarcat, încă odată, că basarabenii sunt mai români, ca noi românii, şi de aceea îi admir şi-i preţuiesc pentru curajul şi verticalitatea lor.
Ştiu că sunteţi basarabean, că vă iubiţi locurile natale, ca vă ajutaţi rudele şi prietenii de acolo şi am înţeles că anual, la sfârşitul anului şcolar, oferiţi un premiu celui mai bun absolvent al liceului din comuna Mihăileni, liceu care-i poartă numele celebrului romanist Eugen Coşeriu, cel mai de vază consătean al dumneavoastră.
Nu ştiu câţi basarabeni care trăiesc în România fac acest gest şi nu pot decât să vă felicit pentru aceasta".
Ovidiu Mustaţă
- Eu vă rog ca să fiţi de acord ca despre mine şi despre ceea ce fac eu să realizăm un dialog peste câţiva ani, din păcate puţini, când voi împlini şi eu 80 de ani. Deocamdată, daţi-mi voie să vă îmbrăţişez şi să vă doresc sănătate dumneavoastră şi familiei dumneavoastră. Şi, pentru că nu a trecut prea mult timp de la Anul Nou,  sa vă urez La mulţi ani!
Gheorghe Şchiopu
,,Vă mulţumesc din tot sufletul, pentru această încântătoare întâlnire pe care mi-aţi prilejuit-o, pentru bunăvoinţa pe care aţi manifestat-o, faţă de mine, pe tot parcursul intervalului de timp de când ne cunoaştem, pentru încurajările pe care le-am simţit, discret, din partea dumneavoastră, pentru interesul ce-l manifestaţi faţă de toţi cei care au avut o contribuţie semnificativă în activitatea desfăşurată în Sistemul Energetic Naţional. Vă rog să-mi permiteţi să exprim întreaga mea gratitudine, admiraţie şi recunoştinţă pentru omul care sunteţi, pentru clarviziunea care vă caracterizează şi pe care am sesizat-o încă din momentul cunoştinţei noastre.
Bucuria realizării unui  dialog, când veţi împlini 80 de ani, pe care vi-i doresc plini de sănătate, va fi, sper, cel puţin la fel de mare şi de deplină, ca cea pe care o trăim astăzi.

Ne îmbrăţişăm amândoi cu multă emoţie.


Dialogul a avut loc la  Bacău pe 27.01.2013 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu